- Acasa
- -
- Logopedia
LOGOPEDIA
LOGOPEDIA
Importanța intervenției timpurii în terapia logopedică
Din punct de vedere etimologic, termenul de LOGOPEDIE desemneaza stiinta care se ocupa cu educarea (paidea) vorbirii (logos – cuvant) şi studiază limbajul, cauzele care provoaca tulburarile de limbaj, cat si conditiile favorabile dezvoltarii vorbirii corecte, creeaza conditiile pentru o mai buna adaptare a persoanei la mediu, in vederea integrarii acesteia in colectivele din care face parte.
Tulburarile de limbaj pot fi:
- Tulburari de pronuntie (afectarea pronuntiei a unuia sau mai multe sunete: dislalia, dizartria, rinolalia)
- Tulburari de ritm si fluenta (balbaiala, bradilalia, tahilalia, logonevroza)
- Tulburari de voce (afonia, disfonia si fonoastenia)
- Tulburari ale limbajului citit-scris (dislexo-disgrafia, alexia si agrafia)
- Tulburari polimorfe (afazia si alalia)
- Tulburari de dezvoltare a limbajului (mutism psihogen, intarziere in dezvoltarea generala a vorbirii, disfunctii verbale asociate autismului infantil sau handicapului de intelect si handicapului de auz)
- Tulburari asociate unor afectiuni de tip psihopatologic sau psihiatric (ecolalia,jargonofrazia)
Cauzele generale ale tulburarilor de limbaj
- Cauze prenatale – incompatibilitate de factor Rh, boli infectioase si intoxicatii ale femeii gravide, carente nutritionale, malformatii fetale, traumatisme abdominale, soc psihic (cu efecte insidioase asupra dezvoltarii psihofiziologice ale fatului).
- Cauze perinatale: – sarcini distocice, cu travaliu indelungat sau insotit de complicatii, asfixii sau compresiuni produse de manevre obstetricale gresite, anoxie cerebrala provocata de infasurarea cordonului ombilical in jurul gatului copilului (circulara de cordon), hemoragii cerebrale
- Cauze postnatale: organice, functionale, psiho-neurologice, psihosociale
Terapia tulburarilor de limbaj cuprinde activitati care impun dezvoltarea armonioasa a mai multor planuri:
- Educarea auzului fonematic
- Educarea respiratiei si a echilibrului inspir-expir, îmbunatatirea miscarii organelor fono-articulatorii
- Optimizarea orientarii spatio-temporale
- Dezvoltarea motricitâţii fine ai mainii
- Optimizarea coordonarii oculo-motorii in vederea realizarii unui scris caligrafic
- Dezvoltarea vocabularului activ si pasiv, a limbajului impresiv si expresiv
- Terapie specifica vizand corectarea dislexiei, disgrafiei şi discalculiei (dificultati in realizarea calculului matematic)
- Realizarea de programe individualizate, in functie de specificul nevoilor fiecarui pacient.
- Oferire de consiliere familiei pacientului, ajutand astfel la o mai buna intelegere a nevoilor bolnavului.
Nota: Fiecare tulburare de limbaj presupune si interventii cu serii de exercitii specific.
Sursa: Sfatul Medicului
Tulburarile de limbaj au o frecventa mai mare in copilarie si in perioadele de constituire a limbajului, ca urmare a fragilitatii aparatului fono-articulator si a sistemelor cerebrale implicate in vorbire. Au un caracter tranzitoriu si sunt corectabile, prin metode specific logopedice.
Orice tulburare de limbaj are tendinta de a se agrava si consolida in timp, ca deprindere negativă, în cazul în care nu se apelează la intervenţia logopedică, având repercursiuni asupra procesului de învăţare a scrisului, determinând probleme de adaptare şcolară, de integrare în colectivitate şi de scădere a stimei de sine.